nothing. I'm just smiling.
Cerul e acoperit de nori, mintea mea e înceţoşată de vise mai mult sau mai puţin realizabile, speranţe.
Ador certurile ce provoacă un al treilea război mondial.. al furnicilor poate. Îmi plac reacţiile mature : eu nu mai vorbesc niciodată cu tine, eşti o trădătoare! Da, da sunt. Nu sună asta ca-n Phineas& Ferb?
Nu mai am mustrări de conştiintă din cauza unei serii de lucruri, gesturi şi reacţii stupide.
A încetat să îmi mai fie teamă să vorbesc cît pot de tare, să se vadă că sunt remarcabilă. Adică de remarcat.
Muzica devine întunecată şi destul de sobră. Voi zîmbi întotdeauna cînd voi auzi că cineva are un stil gothic... pentru că termenul a pornit de la un stil arhitectural..dantelat...luminos..şi măreţ.
Am terminat, după 4 luni incredibile, să termin ''Omul cu o floare oranj'', deşi mă tentează să-l redenumesc.
S-a terminat..cu totul... cu vara, cu libertatea, cu soarele...
S-a sfîrşit cu picioarele de broască şi cu încrederea.
Cîini albi şi pisici lehuze
hoinarind ca nişte vandali pe albele peluze
pierduţi şi regăsiţi în nopţile confuze
de bătrînii pensionari cu zîmbetul pe buze.
Reîncepe lupta mea disperată cu linia de plutire. Nu cred că ştie prea multă lume că în sufletul meu se zbat zeci de porumbei metalici.
Tarja Turunen - Acapella Sleepwalker
Nu, n-aş regreta nimic, aproape mă simt mulţumită.
http://www.youtube.com/watch?v=eaLgZMWv_cE&feature
RăspundețiȘtergere