oooh ooh living on a prayer!
încă mă doare gîtul de ieri, de la majoratul Ioanei, despre care mama ştie cum c-ar fi cu un an mai mică, pentru că, nu-i aşa, nu-mi place cînd se stresează.
dacă stau şi mă gîndesc nu cred că-mi place oricum prea mult.
pe scurt m-am făcut mai praf decît un alcoolic anonim, am făcut cunoştinţă cu 2 veri (not mine) şi-am luat la dans pe oricine începînd de la 7:25 pînă pe la vreo 12.
Un trandafir imens, o clepsidră cu praf rozaliu, un trandafir mai roşu decît tricoul de pe mine.
întru numele lui alah, mohamed, cristos şi restul şatrei, sper că i-au plăcut.
ah, şi am mentionat?
wisky, garone, vin, bere.
3-6-3-1.
Probabil dacă nu aş fi fost atît de antipatică, deprimată şi suicidală (laşă) poate n-aş fi pompat în mine atît de mult alcool încît trebuia să mă zgîlţîi ca o epileptică ca să mi se pară că pămîntul nu se învîrte cu mine, deşi o face chiar şi în momentul ăsta cu vreo 35 km la oră.
şi-am dansat cu oricine binevoia să fie lîngă mine în clipele alea, şi sunt destul de sigură c-am decuplat de la laptop nişte chestii care au oprit muzica de vreo 3 ori pînă cînd am zis fuck this shit şi-am mai băut ceva.
am făcut headbang de una singură, I made an almost complete fool of myself.
da-i ok.
timp de 5 ore n-am mai vrut să mă ascund într-un seif căruia să-i dea cineva drumul în mare.
sper că n-am exasperat pe nimeni extrem de mult.
era doar să iau capul a 2 verişoare, complet accidental (trează), şi îmi împingeam broasca în braţele copilului naşilor Ioanei.
Sunt o dobitoacă. Am uitat de Ioana.
O steluţă plină de zîmbete.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.