mi-e frică.

de tot.

şi sunt cam pierdută înăuntrul ceţii din mintea mea.

şi mă simt de parcă îmi pierd viaţa şi certitudinile bucată cu firimitură.

şi tot n-am găsit niciun sinucigaş.

nici măcar part-time

ceară

Ha! bună.

Bună ce?

Nici eu nu ştiu dar important e că e bună.

Plimbarea prin ocso (nu ştiu cum se scrie exact), pseudo ziua de naştere a lui Alex şi vernisajul Teodorei şi a lui Scarlett au constituit în fond şi per total o zi bună.

Mi-am amintit cît de fain e să te plimbi printre lucrări de artă şi să laşi să se nască în tine un izvor de idei. Să pluteşti printre gînduri aproape străine şi, paradoxal , atît de familiare.

Mi-e dor de teatru. Sesiunea asta mi-am propus să tocesc scaunele teatrelor pînă, fie o să m-apuce lordoza fie o să capete forma şezutului meu căptuşeala din ele.

Vreau să bîntui şi sala de spectacole din Palatul Culturii la concertele simfonice. Dumnezeu ştie de cînd n-am mai fost la unul!

M-am plictisit de lucrurile de duzină. M-am plictisit să mă cred deşteaptă, doar aşa, pentru că pot.

Şi mi-e dor să pierd nopţile citind cu halba de ceai lîngă mine şi Coltrane în boxe, ca acum un an sau doi.

Mîine vandalizez biblioteca şi dezmembrez incertitudinea ce se ţese în mintea mea.

Vreau să ştiu, şi în fond, singurătatea e singurul remediu în clipa asta.

Am nevoie de o autoevaluare şi o resetare a priorităţilor.

Lumea asta n-o să mă rabde la nesfîrşit aşa, cum (nu) sunt.

Septembrrrr

ce ciudat, şi ce bizar!

deşi suntă catchy, sunt doar cuvinte puse alandala. şi zic alandala doar ca să nu repet cuvîntul ''aiurea''.

încep să uit. încep să uit multe lucruri ce aparţin de trecutul personal şi colectiv. uit lucruri ce atunci nu m-au impresionat sau m-au impresionat într-un mod negativ.

aproape mi-am uitat ziua de naştere, am uitat gesturi, cuvinte, feţe şi voci. am uitat minciuni atît de vechi încît nu mai ţin minte ce, cui i-am zis şi singurele ce le ţin minte sunt relativ greu de dovedit şi inofensive.

Bine că nu se poate accesa creierul meu.

Deep Purpule - Hungry Daze

Nu-mi mai amintesc melodii, 3,14zde care mă salută pe stradă şi nu ştiu cine sunt.

Mă tem că devin arogantă şi acidă.

Şi nu vreau asta.

Sincer, chiar nu vreau.

Sarcasmul trebuie să înceteze!

Pe cine păcălesc?