Sunt goală pe dinăuntru. Nu mai muncesc, refuz să visez şi mă ascund în minciuni ce nu-şi au rostul. Sunt singură şi înconjurată de oameni. Mă simt tot timpul rău, flegmez, tuşesc, îngheţ. Îmi vine să plîng (şi mă laud cu assta faţă de mine însemi, ca să vezi cît de proastă îs) şi totuşi îmi ţin în mine lacrimiile. Detest viaţa cu pasiune, total contradictoriu cu lipsa mea de vlagă şi aşi da orice ca în clipele astea să mor.
De ce să încerc să fac ceva la care oricum o să o dau în bară şi o să-mi rupă puţina mea (inexistentă) demnitate? Sunt inutilă.
Sunt impasibilă. Sunt o nenorocită de cioară. Zgîndăresc rănile omenirii pînă dă sîngele şi mă doare.
性交
Scurt pe 2.
Nu-mi mai pasă de nimic. N-am niciun ţel sau talent. E ciudat cum uneori lucrurile se bat cap în cap. De ce sunt atît de tristă? De ce nu-mi pasă de nimic?
Nu-mi dau seama dar jur că îi doiresc fie moartea fie răspunsul.
性交!
o sa vezi ca e funny sa simti si astea,macar simti ceva. cheer up! ia o sticla de ceva sau altceva si have fun ;) . acum sa nu intelegi ca iti dau sfaturi sau cv de genu,ca nici macar nu te cunosc si probabil ca oricum sunt mai imatur ca tine ca sa pot face asta. n-am nici eu prea mult sens da intelegi tu. ziceam si eu asa...:)
RăspundețiȘtergere