Poezie pentru Revelion

Mă priveşti insistent
şi ciudat?
te uiti la anexele corpului meu:
încerci să atingi ochii albi
ce stau în loc de sfîrcuri
şi ochiul mare de pe burtă
roşu şi rotund.
Şi poate capul ce a zburat,
pe parchetul vechi, pe hol
mirosind a vată pe băţ. Uitată în copilărie
şi pînza de păianjen ce spînzură de
Mine,
Iar frunzele ce se lipesc de creierii
Ce zac cu mine într'un pahar
Verde de absint
negru.
E sărbătoare.

Pentru muza mea, Andreea: VISUL

Marmură neagră. Neagră ca sîngele ce se strecoară printre crăpăturile podelei.

Îmi trec palmele peste ea şi strîng în adînciturile amprentelor mele adn necunoscut. Degetele se impregnează cu sînge vîscos şi rece.

Îmi trec apoi degetele peste solzii roşii ai şopîrlei ce zace fără suflare pe pluta din mijlocul mării unde stăm şi noi acum.

Apuc alene mînerul sabiei ce zace liniştită lîngă mine. Mă întreb care a fost nesăbuitul care m-a salvat?

Prostule...mă gandesc la el ca la un imbecil. Cum de a îndrăznit să strice luni de căutări şi planuri pentru a-mi creea moartea perfectă?

Mă ridic şi contemplu peisajul ce mi l-am ales drept piatră de mormînt: munţi plumburii, marea verde, si ciorile zgomotoase. Aşi fi preferat vulturi, ca să mă sfîrtece direct, fără menanjamente, de îndată ce nu mai am aer sau sînge de vărsat.

-Cretinule. De te prind o să vrei să te fi ucis balaurul ăsta înainte.

Îmi înmoi părul in sîngele bestiei ca să-l ardă. Să ardă pîna cînd nu mai rămîne decît o amintire.

Deşurubez cerceii de aur şi îi arunc în apă, n+am nevoie de chestii inutile. Sfîşii rochia îmbibată cu apă sărată şi sînge de monstru. S+a dus naibii albul ei virgin.

Sar în apă şi mă scufund încet... în adînc...tot mai adînc...tot mai negru...

Simt, parcă din departări cum ceva izbeşte apa, şi o tulbură... şi leşin.

Deschid ochii şi tuşesc violent. Parca m-aşi fi înnecat cu mărul încă o dată. De ja vu.

Primul lucru care mi se lipeşte de retină e cerul învolburat. Doamne ce frumos e!

Apoi chipul lui. Are ochii întunecaţi şi perverşi. Îmi dau seama de asta vazandu-l cum îsi mişca privirea expertă pe pielea descoperita.

-Scuză-mă...Dacă nu te întrerup cumva, aşa ca din întîmplare...

-Te-ai trezit...

-În mod regretabil da. Oftez. Dar presupun ca nu ştiai de planurile mele de sinucidere.

-De ce vrei să mori?Mă fixa cu ochii lui hipnotizanţi.

-De pildă.

Am tăcut. Nu voiam să-i mai aud glasul. Mi-era frig. Şi frică.

-Unde stai?

-Nicăieri.

-De ce eşti aşa irascibilă?

-De ce pui atîtea întrebări?

A tăcut el de data asta.

-Poţi măcar să-mi mulţumeşti.

-Mi-ai prelungit existenţa mizeră cu înca nişte clipe. Mersi.

-Cine eşti?

Am rămas mută.

-Nu ştiu.

-Poftim? Vorbeşte mai tare.

-NU ŞTIU!

-Nu ţipa, aud bine.

-N-aşi zice.

-Eşti rea.

-Ştiu.

-De ce?

-De pildă.

-Nu renunţi nu-i aşa?

-Probabil.

-Ştii cine sunt eu?

-Ar trebui să mă intereseze?

-Nu.

-Atunci taci.

-Nu.

-Bine.

M-am ridicat şi mi-am trecut mîna în păr. Mă rog, ce-a mai rămas din păr.Strîng în pumni demnitatea ce-a rămas sub forma lanţului de argint din jurul gîtului.

-Ce vrei?

-Acum? Să ştiu cine eşti.

-La ce bun?

-N-am altceva de făcut oricum.

-Cum ai ajuns aici?

-Schimbăm rolurile?

-Prefer să taci.

-Ştiu.

-Cum ţi se spune?

-Nu ştiu.

-Îţi baţi joc de mine.

-Încerc totuşi să mă abţin.

-Nu-ţi prea iese.

-Dinpotrivă.

-Mi-e greu să cred.

-Mi-e indiferent.

-Cine eşti?

-Ce-ţi pasă?

-Mă interesezi.

-De ce?

-De pildă.

-Cine e rău acum?

Îmi zîmbeşte.

-Eşti frumoasă.

-Minţi prost.

Tace. Îşi întoarce privirea şi se holbează instinctiv la bustul meu. Remarc o umbră de dezamăgire în privirea lui.

-Ştii şi tu că minţi.

-Nu-ţi scapă nimic nu-i aşa?

-Încerc. Acum răspunde-mi.

-Sunt eu. Ce vrei mai mult să ştii?

-De ce m-ai salvat.

-Poate te iubesc.

-Ţi-am spus deja că minţi prost.

Oftează.

-Poate nu mint.

-Iar o faci.

-Eu sunt Sebastian.

-Şi ce propui?

-Ai vrut să ştii cine sunt.

-Bine.

-Am 17 ani. Te-am găsit în visul ăsta şi am vrut să te salvez.

-Proastă inspiraţie.

-Sau nu.

Îi ating chipul şi-l privesc în ochi.Doamne ce frumos e nemernicul! Ce buze! Ce ochi!

Îmi întorc privirea.

-Ce vrei?

-Să-mi spui cine eşti momentan. Mă fascinezi.

-De ce?

-Răspunde-mi. Te rog.

-Nu am nume. Sunt doar fantasma minţii tale. Spune-mi cum vrei.

-N-am inspiraţie.

-Pune atunci un nume stupid ca Alina, sau Yuki sau....

-Lempia.

-E întradevăr cretin.

Zîmbeşte din nou.

-Înseamnă iubire.

Amuţesc. Cred că e nebun. Ce vrea de la mine?

-Pe ce limbă?

-Finlandeză.

-Nu-mi place. E siropos.

-Nu-mi prea pasă. Dar dacă nu-ţi place îl schimb. Vampa sună mai bine?

-Da. Ce înseamnă?

-Flacară. Ca cea din ochii tăi.

Îl privesc cu ciudă. Mă gîndesc cum de a aterizat în visul meu.

-Ce cauţi aici? Ăsta nu-i locul tău, e oaza mea.

-Nu ştiu. M-am trezit ca te văd întinsă pe chestia asta şi un balaur sau aşa ceva deasupra ta.

-El era amantul din visele mele.

-L-am ucis. Îmi pare rău.

-Va reveni mîine noapte, la fel de viu.

-După aceea te-am văzut cum te aruncai în apă.

-Şi între cele două ce s-a întîmplat?

-Mi s-a rupt firul.

Închid ochii. Mi-e teamă că dacă o să-l mai privesc mult s-ar putea să....Gata! scoate-ţi din cap prostiile! Sinuciderile nu se pregătesc aşa uşor.

Stă turceşte în faţa mea şi îşi ţine ochii întredeschişi. Seamană cu o felina mare şi leneşă. Îmi vine să-l scarpin după urechi.

-De ce...

-De mere.

-Eu vreau de ciocolată.

-Nu contează.

-Ce vrei?

Nu a răspuns.Probabil nici el nu ştia. Probabil căuta răspunsul ideal. Simulez un căscat.

-Ţi-e somn?

-Ar fi ironic nu crezi? Deja dormim.

-Poate eşti obosită.

-Poate doar mă prefac.

-Sau asta.

Se ridică şi mă prinde de o mînă.

-Mă laşi?

-Să...

-Asta. Şi m-a cuprins în braţe. Eşti superbă.

-Eşti prost. Şi parcă stabilisem ceva cu modul tău de a...

- Nu mint. Nu acum. Mi-a dat drumul. Voiam să nu-mi dea niciodata drumul din braţele lui. Mă simteam atît de ocrotită...

-Sunt năzbîtia minţii tale. Peste 5 minute probabil nu voi mai exista.

-Poate.

-Nu. Sigur. Ştiu precis.

-Atunci vreau sa profit de asta...

Dă să mă sărute. Nu îl las. Nu am de gînd să mă las sedusă de el.

-Eu sunt Vampa. Am 15 ani. Vin aici in fiecare noapte şi-mi plănuiesc moartea.

-Ar fi o pierdere. La cîte moduri de a muri ai ajuns?

-O mie şi ceva.

Linişte. Simt nevoia să mă răcoresc. Pare să-mi fi citit gîndurile, pentru ca din neant apare o cupă cu un lichid auriu.

-Vrei să mă îmbeţi?

-Poate. Dar nu ăsta e scopul meu.

Beau. E vin. Poate fi şi otrava, nu ar face vreo diferenţa. Oricum e doar un vis.

-E bun.

-Ştiu. Eu l-am făcut.

-Eşti superb...Strîng din dinţi. acum mă crede probabil şi mai nebună.

-Acum tu minţi.

-Eu nu mint niciodată. De asta mă urăsc şi mă iubesc oamenii. Sau cel puţin aşa îmi place mie să cred.

-Te cred.

-Eu nu mint niciodată. De asta mă urăsc şi mă iubesc oamenii. Sau cel puţin aşa îmi place mie să cred.

-Te cred.

-Mă bucur. Dar ce crezi?

-Multe.

-Eşti ciudat.

-Şi tu.

-Dar mie mi s-a mai spus. Ţie nu prea...pare să...

-Adevărat. Tu eşti prima. Şi tot tu mi-ai făcut inima să...

-Bată mai tare. Trece. Îţi garantez. Am păţit-o nu demult. Eram obsedată de el. Şi el era în limbă după alta.

-Îmi pare rău. Asta păţesc şi eu acum?

-Never say never.

-Nu o da pe englezisme te rog.

-Bine.

-Deci?

-Deci ce?

-Eşti îndragostită?

-N-aşi înpinge pînă acolo.

-Am o şansă?

-Poate.

Îi citesc pe chip o grămadă de sentimente care par să-l dezorieneze.

-Ştiu ce simţi.

-Oare?

-O să uiţi curînd totul. O să mă uiţi pe mine, o să uiţi dorinţa ce te macină.

-Şi dacă...

-Nu uiţi? Vei uita, crede-mă. Orice foc se stinge fără combustibil.

-De ce eşti aşa cinică? De ce nu vrei să-mi dai o şansă?

-Pentru că...

-....

-Mi-e frică.

-Nu te pot atinge.

-Nu fizic.

-Aşa e.

Dă să mă ia iarăşi în braţe. Îl las. Recunosc că tot ce-am spus a fost numai teatru. Îmi place mai mult decît îmi e permis băiatul ăsta.

-Vreau să te sărut.

-Ai stricat tot farmecul.

-Nu-mi pasă. Te vreau. Cinică, sinucigaşă, rea, cruda. Te vreau.

-Te repeţi. E nepermis ce vrei.

-Nu-mi pasă. De nimic.

Îl privesc în ochi. Acum înteleg ce-şi doreşte mai bine ca oricînd. M-a lovit revelaţia.

-Eşti perfect.

-Ştiu.

-Eşti visul meu. Nu exişti.

-Perfect adevărat. Acum pot să te sărut?

-Asta e dorinţa mea?

-Da.

-Fie.

Şi atunci şi-a lipit buzele de ale mele, şi răsuflarea lui a devenit a mea.

Şi trupul lui l-a înconjurat pe al meu. Şi inima lui bătea deodată cu a mea.

Şi atunci m-am trezit.

Another piece from the huge camp-puzzle

Frateee, da ma simt melancolica rau de tot. Unde naiba sunteti cu totii? De ce nu va mai pot vedea? sau imbratisa? Fir'ar, cunoscatorii stiu: e greu sa te desparti de oamenii de care te-ai atasat. Eu m-am atasat de ei in 5 sau 4 zile si jumatate. Lee dor si lor de mine? Poate doar unora, dar nu ma supar. In fond eram cea mai excentrica de acolo, se poate sa nu ma fi placut chiar pana la grecu'(nebunie). Dar mie mi-a placut de voi..de fiecare. Revad forografiile, va revad pe voi. Totusi, nici macar 500 de poze nu va pot inlocui. Pe bune (cum ar spune Mama Lumi). Cate zile au trecut? 3? 2? parca totusi s-a intamplat atat de demult... Scriu sentimental dar n-are a face, asa ma simt. Macar acum nu mai plang ca o proasta dupa si in tren. Acum imi musc buzele cand recitesc mesajele voastre. Ma trece un val de sentimentalism cand imi scrieti pe mess.
Locul unde ne-am cunoscut cu totii. Moeciu. Cu cateva exceptii. Scriu de disperata acum, cand apuc si cum apuc..cred ca ati remarcat greselile de scriere nu? Probabil e una din cauze.
Ma surprind visand la voi.Vreau sa va revad. Imi propun asta. Mi-am propus. Pe Ana cred ca o voi prinde de la anu' la Cluj, la facultate. Pe Iulia prin Iasi. Pe Dragos in Piatra, daca nu s-o fi ascunzand de mine. Pe Alexandra si Laura prin Oradea, sau in orice caz cel putin prin Bihor. Pe Loredana, Alina si Brandusa la o zvarlitura de bat acili'sha in Sighisoara. Pe Andrei si Sabina fara r, pe Luminita si pe Daniel in Brasov. Musai in Brasov.
Pe Andreea in Vaslui (i-am recomandat o carte cu jjudetul ei, se stie). Pe Oana cine stie? poate la Bucuresti...
Inca am ramas cu gandul la Dragos..obsesia mea de-o noapte. Stie si el. Stiu si eu.
Imi revin in cap imaginile din ultima seara petrecuta cu ei. Eu am spart gheata. Urlam din toti bojocii odata cu ei. Saream pe Tarantula in proaspatul dans dnb ce l-am fost prins din zbor. Dadeam din cap chiar si "cheala" fiind (tnsa ferecunsa cainii dupa dansa). Ii aruncam priviri lui Dani, tanarul atragator din trupa de teatru, cu care fredonam melodii de la Parazitii si Mafia. Cum o mai trageam pe Andreea la cate o topaiala cand eram numai noi doua. Cum dansam cu Andrei, cand (mi se pare) era cam baut, pe Oszo Sept, melodie ce i-am dedicat-o/inchinat-o...Cum saream ca disperata cu Septi, rockerul travestitdin piesa.. Stiti sigur mirosul iritant de fum de tigara si de spectacol, luminile care lasau impresia ca imaginea era sacadata. O vad pe Ana lipita de Andrei, epuizata fara sa se fi miscat. Ce frumos le statea!
Si cum ma fascina Dragos...of! pacoste pe capul meu! dansa ca un zeu, sarind si eliberandu-se! fericit si beat(la propriu) se dezlantuia chiar daca negase la inceput ca ar stii dansa.
Pe intuneric ii zaream privirea aruncata-n toate directiile, simteam prin zgomot respiratia lui si ma simteam fericita. Stiam ca e doar o iluzie, ca totul se va sfarsi... Il vedeam extaziat.
Il priveam insistent. Poate nu a inteles, ma indoiesc ca l-ar fi interesat. Pe drum in timp ce tremura de frig si de alcool, soptea cate un fragment de cantec. L-am rugat sa-mi mai cante. Imi placea vocea lui, semana cu un suspin, cu o soapta, o dorinta. Asa mi se parea mie. Daca ma apucase ce era sa fac? Nu neg. Voiam sa-l sarut, apoi totul se putea duce dracului pomana.
Dar n-am facut-o. Stiam ca e topit dupa Cookie. Am respectat, imi place sa cred, sentimentul celor doi.Pe langa asta probabil mi-era si frica sa-mi fut primul sarut cu cineva semi-beat. Nu ca n-ar fi fost tentant dar orice asi spune mi-era teama sa nu cumva sa nu mai ramanem prieteni. Asa credeam si simteam eu. Tot la Cookie mi-e gandul. Sunt fericita acum ca n-am facut nicio prostie. Sunt fericita ca ei sunt unul pentru altul.
Daca asi fi rautacioasa asi spune ca doar momentan. Dar nu sunt si-mi place sa cred ca va fi etern. Nu, nu sunt ironica(oricat m-ar tenta). Eu am avut doar un capriciu. Probabil nu mi se va satisface pofta niciodata, in niciun context. Cine stie? Cui naiba sa-i pese?
Pe de alta parte sunt enervata: de ce pizda-masii trebuie sa ste asa departe unul de altul? Bagami-asi...o floare-n par :D
Dar...never say never! who knows what life can bring?
Daca suferiti de melancolie, nu cititi asta! ce dracu, vreti sa plangeti?
Eu ma descarc scriind despre voi. Voi o faceti scriind poezii triste si piese de teatru.
Si daca voi credeti ca eu! EU!! voi renunta la ideea mea de a va vizita, veti fii al naibii de surprinsi sa vedeti ce vointa de capra am. De taur mai degrab'.
Love me the way I am or fuck off.
Si ce daca n-are legatura?

-Esti nebuna?

Intrebarea mi se adreseaza atat de des ca s-a golit de orice ar semana cu sensul. Clatin incet capul si murmur: voi sunteti nebuni..nebuni cu totii!! Sunteti fricosi, sunteti artificiali, sunteti bucati de plastic croite neindemanatic...Sunt eu oare nebuna daca imi infrunt viata? daca experimentez? daca nu ma ascund? La dracu'!

Imi ciufulesc urmele de par din cap si fac bot. Sunt urata cand ma stramb si cand ma incrunt, cand plang, si cand rad. Arat deosebit cand am ochii intredeschisi si o privire voluptoasa, nesatioasa. Arat deosebit cand mi se vad umerii goi si gatul.

Dar oamenii trec, sunt prea grabiti. Grabiti sa ce? Eu nu vreau sa cresc si voi va luptati sa o faceti.

Ciudatilor. Nebunilor!

Eu ma exprim prin gesturi prin cuvine prin ganduri. Voi? sunteti inhibiti si doar reflexele va tradeaza gandurile ascunse: teama nelinistea, adrenalina, excitarea. Ipocriti! e adevarat, suntem ipocriti cu totii. N-am dreptul sa va judec, nu-i asa? Atunci voi de ce o faceti?

Sunt melancolica, sunt furioasa, hormoni cretini! Voi ma faceti sa ma simt asa.

Trec intr-o lista baietii in ordine. Care devine o dezordine... Trec la fete. Nu stiu in ce ordine sa asez toate personanele ce le-am cunoscut vreodata. Am cunoscut multa lume. Se zvoneste pe la colturi ca-s sociabila, si de-asta...

De-ar stii adevarul despre mine... nu-s curioasa sa stiu.

Ascult cantece pentru copii. Mac mac mac... nu-mi trezesc amintiri...dar sunt dragute. Ma freaca la ridiche porcariile astea comerciale: sex, dragoste pierduta, sex, dat papucii,sex....God! Luati o pauza fratilor, ca tampiti de tot natiunea. Nu ca ar fi vreo problema dar dup-aia mi-e prea usor sa manipulez oamenii cretinizati. Sau ma rog, nu sa-i manipulez, nu-mi prea place asta. Devin lipitori. Si exista riscul sa mai existe unul mai despeptat, apoi revolutii...

Deviez. Acum caut altceva. Caut o persoana. Vreau sa merg pe strada si sa ma loveasca iar revelatia, cum a mai facut-o si-n alte dati...

Eu nu-mi retrag privirea. Daca ma intereseaza ceva atunci o sa am o pivire fixa, de mort.Asa cum prinesc insistent, par ravasita, sau hipnotizata sau pierduta sau concentrata. Nu-mi prea dau seama. Ma priveam insistent pe mine in oglinda. Nu cautam defecte. Ma cautam pe mine. Intai pe fragmente marunte...ochii, buzele..nasul..parul zburlit...apoi hainele ce alunecau de pe piele, lasand-o libera, aratand portiuni mai mari din mine..bratele, umerii rotunzi, sanii, spatele...

Trec degetele peste piele...ma infior...linistea domina, dar sunt atat agitata ...incerc sa inteleg...

imi simt buzele arzand. Le simt patrunse de furnicaturi. Senzatia se intensifica si imi strabate intreg trupul. Pasesc pe gresie, imi apropii chipul de eul virual si ii soptesc atat de incet incat mi se pare ca numai gandul a rostit-o: perversa...apoi imi lipesc buzele de suprafata rece lasand in urma resturi ale buzelor mele.

Aud un scartait de usa: sar speriata in cada si da drumulapei sa scurga...nu-mi pasa ce era rece., ca pielea mi s-a zgribulit sau ca inca aveam sosete in picioare...

Tremuram...

Tabaraaa Lumina de Avrie

Inima imi bate ca o crizata. Ma gandesc la el, da, la voi fratilor! adica surori, ca sunteti mai multe fete. Si totusi va iubesc pe toti. Si stiu ca n-are rost sa va insir ca ma napadesc sentimente din cele mai variate. Cel mai pregnant e entuziasmul. Apoi melancolia.

Frateee, m-ati facut voi de tot cacatu la curs, dar ati facut-o bine si cu umor, Ana, esti cea mai bestiala, pe bune, deci m-ai facut sa te ador de cand m-am intalnit cu tine-n gara, plus ca scrii amsolut de neinchipuit! Andreeeeei Uriasul Porno (rad) Eroare! mai stii? partida de sex ratata si Livrescuta recitata. Na, ca m-apuc de rime interne si ma ma Daniel la 14 metrii cu sunk si cashkvalu cu tot de la 4 dimineata. Mama Lumi cea de toate zilele dane-o noua astazi ca e cea mai buna mama si coordonatoare, si are casa cea mai frumos ornamentata cu sute si mii de carti.

Andreeeeeeeeaaaaaaaa, rockerita superba si inteligenta, de ce refuzi sa crezi? L-ai zapacit pe baiatu ala de tot, si l-ai si imbatat, saracu'. Sabinaaaaaaaaaa fara r, ca stiau ai tai ca vei fi raraita, tu ai fos fotografa mea, si informatorul meu pentru basm. Stii cum te trezeam fluierand la 3 dimineata? N-ai putea uita de Minerva, Alifia si Energizant. Iuliaaaaaaaa n-ai tu ochii de nuante palide de absint nu-i asa? dar te iubesc oricum :) . Loreeeeee de ce tu fata draga m-ai lasat sa ma fac de minune nima io singura cand danzezi asa tare? ai? aud?

Oanaaaaa, de ce te cerati cu toti agasantii aia pe mail e? tebuia sa te fi relaxat mai mult:>.

CoooKieeeeeeee, sau Alexandraaaaaaaa sau Tuscaaaaaa, cum preferi? Excentrica ca si mine, mai ai totusi putin sa ma depasesti, dar la arta culinara ai facut-o dejaaa. Lauraaaaaaa sa nu mai mananci atatea bombiane ma-ntelegi? Stiu ca n-o faci dar totusi, asa preventiv. Si cu atentie cu lezbienele:|.

Alinaaaaaaaaaaaaaaaaaaa, tu cea vesela cu aviz pentru imbratisarile mele, vezi de politisti:>.

Stiu ar trebui sa am si eu grija de cosciugele de carne(cunoscatorii stiu). Mirunaaaaaaa vezi sa nu uiti ce-am vorbit noi doua in ziua de plecare, si cu atentie la ferestre cu picioare.

Brendaaaaaaa, stii ca va fi bine, orce ar fi, ma bucur ca am povestit cu tine la 2 dimineata. A fost relaxant. Sper ca pt amandoua.

Georgeeee, pe tini nu te-am cunoscut mai mult de-o seara si-o dimineata, dar aveai niste ochi mama mama! si o privire...tipic poeta. Ce stupid suna.

Si Dragos, mi-e imposibil sa-l descriu. Cu ochii tai albastrii si parul intunecat, dansand in draci pe Tarantula, recunosc ca ia fost fascinant. Si si mai multe puncte de vedere. Si nu numai el, ci toti! Ah! sa fiu nebuna, chiar daca sunt teatrala acum, ascultati-mi vorbele! Citit-mi mintea! Va iubesc pe toti si nu va pot lasa in pace!

V-am uitat pe careva? Atunci pedepiti-ma cu moartea!(la naiba ce teatral!).