vineri, 25 decembrie 2009

-Esti nebuna?
Intrebarea mi se adreseaza atat de des ca s-a golit de orice ar semana cu sensul. Clatin incet capul si murmur: voi sunteti nebuni..nebuni cu totii!! Sunteti fricosi, sunteti artificiali, sunteti bucati de plastic croite neindemanatic...Sunt eu oare nebuna daca imi infrunt viata? daca experimentez? daca nu ma ascund? La dracu'!
Imi ciufulesc urmele de par din cap si fac bot. Sunt urata cand ma stramb si cand ma incrunt, cand plang, si cand rad. Arat deosebit cand am ochii intredeschisi si o privire voluptoasa, nesatioasa. Arat deosebit cand mi se vad umerii goi si gatul.
Dar oamenii trec, sunt prea grabiti. Grabiti sa ce? Eu nu vreau sa cresc si voi va luptati sa o faceti.
Ciudatilor. Nebunilor!
Eu ma exprim prin gesturi prin cuvine prin ganduri. Voi? sunteti inhibiti si doar reflexele va tradeaza gandurile ascunse: teama nelinistea, adrenalina, excitarea. Ipocriti! e adevarat, suntem ipocriti cu totii. N-am dreptul sa va judec, nu-i asa? Atunci voi de ce o faceti?
Sunt melancolica, sunt furioasa, hormoni cretini! Voi ma faceti sa ma simt asa.
Trec intr-o lista baietii in ordine. Care devine o dezordine... Trec la fete. Nu stiu in ce ordine sa asez toate personanele ce le-am cunoscut vreodata. Am cunoscut multa lume. Se zvoneste pe la colturi ca-s sociabila, si de-asta...
De-ar stii adevarul despre mine... nu-s curioasa sa stiu.
Ascult cantece pentru copii. Mac mac mac... nu-mi trezesc amintiri...dar sunt dragute. Ma freaca la ridiche porcariile astea comerciale: sex, dragoste pierduta, sex, dat papucii,sex....God! Luati o pauza fratilor, ca tampiti de tot natiunea. Nu ca ar fi vreo problema dar dup-aia mi-e prea usor sa manipulez oamenii cretinizati. Sau ma rog, nu sa-i manipulez, nu-mi prea place asta. Devin lipitori. Si exista riscul sa mai existe unul mai despeptat, apoi revolutii...
Deviez. Acum caut altceva. Caut o persoana. Vreau sa merg pe strada si sa ma loveasca iar revelatia, cum a mai facut-o si-n alte dati...
Eu nu-mi retrag privirea. Daca ma intereseaza ceva atunci o sa am o pivire fixa, de mort.Asa cum prinesc insistent, par ravasita, sau hipnotizata sau pierduta sau concentrata. Nu-mi prea dau seama. Ma priveam insistent pe mine in oglinda. Nu cautam defecte. Ma cautam pe mine. Intai pe fragmente marunte...ochii, buzele..nasul..parul zburlit...apoi hainele ce alunecau de pe piele, lasand-o libera, aratand portiuni mai mari din mine..bratele, umerii rotunzi, sanii, spatele...
Trec degetele peste piele...ma infior...linistea domina, dar sunt atat agitata ...incerc sa inteleg...
imi simt buzele arzand. Le simt patrunse de furnicaturi. Senzatia se intensifica si imi strabate intreg trupul. Pasesc pe gresie, imi apropii chipul de eul virual si ii soptesc atat de incet incat mi se pare ca numai gandul a rostit-o: perversa...apoi imi lipesc buzele de suprafata rece lasand in urma resturi ale buzelor mele.
Aud un scartait de usa: sar speriata in cada si da drumulapei sa scurga...nu-mi pasa ce era rece., ca pielea mi s-a zgribulit sau ca inca aveam sosete in picioare...
Tremuram...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu