Poţi să zici că o zi îţi merge rău întradevăr, numai în momentul în care ţi-ai vărsat budincă pe pantaloni şi te-ai şi ars cu ea. Dacă ai noroc toţi o să facă mişto de tine şi o să capeţi o pereche de pantaloni la fel de jegoşi şi antici ca şi cei pe care tocmai i-ai dat jos.
Ăsta e un început mirific pentru o poveste nu crezi?
Dacă povestea continuă cu privitul peteţilor FĂRĂ firşorul de salivă caracteristic la colţul gurii e clar că şi-a pierdut din farmec.
Dacă asculţi aceeaşi melodie deja pentru a 15-a oară trebuie să admiţi că ai o problemă. Foarte gravă. Trebuie să-ţi dai seama că asculţi a 100-a oară ca sa fii sigur că eşti ok.
Dacă oamenii te întrabă de zeci de ori de ce eşti supărat fii sigur că au o problemă. Oare cînd s-o fi dus ei ultima oară la psiho? cu terminaţia log sau pat, după caz.
Aflu şi eu o veste bună dar sper să nu plătesc chiar cu viaţa mea pentru ea, alalei flăcăi şi fete!
Bine, exagerez, dar tot sunt sceptică în ceea ce priveşte faptul că s-ar putea să fiu killărită cu cornuri şi lapţi la şcoală. Sau poate o să-mi tai gîtlejul vreo profă în cădere cu o bucată de hîrtie.O bucată foarte ascuţită de hîrtie, subliniez!
Ştiu, optimismul meu te copleşeşte ca lama pe venă.
Poate că totuşi diminaţa să nu aflu că Alex are vreun apointment neprevăzut şi mă lasă iar să aştept minute în şir pînă mă stigă mă-sa că no. Nu, mă-sa-i femeie de treabă. Numa el mă mai enervează uneori.
Of, pocnila-ş, da poate-mi fracturez şi-o coastă-n proces, deci mai ghini nu.
Rugaţi-vă deci întru sufletul meu să nu mor mîine sub nicio formă sau motiv. Şi să nu apuc la lame.
Fenx.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.