Iubesc.

Sunt uimită de mine. Am scris chiar mult în ultimele două zile.
Am scris şi o scrisoare de răspuns lui Teo. Mîine sper să i-o trimit. O aşteaptă de mult timp. E like..wow. Şi îmi place ce am scris.
Mi-am regăsit un jurnal vechi de aproape doi ani. M-am simţit aproape straniu, de parcă scrisul şi gîndurile erau ale altcuiva deşi coincid perfect cu ceea ce gîndesc şi acum.
Fiecare senzaţţie, acum intensificată stă închisă pe veci într-un jurnal al unei fete de 14 ani. Mă simt mîndră de eu de atunci.
Scriam fiindcă îmi era frică de faptul că o să uit.
Încă îmi e frică.
Îmi e teamă şi că o să fiu uitată.

Alexandrina Hristov - Cutite si sageti de foc

Mi-e dor de Andreea. Mi-e dor de frica aceea că nu fac ceva bine şi poate ea se simte incomod. Mi-e dor să o strîng în braţe ca pe sora mea mai mare pe care nu o voi avea niciodată.
J'aime mes amis.
Îl ador pe Gabi cînd vorbin despre teatru şi muzică cu o pasiune greu de imaginat. O ador pe Pe aripile vîntului pentru că mă lasă să o ţin în braţe şi să o sărut.
Îmi place cînd Vladimir zîmbeşte incîntat cînd îl mîngîi uşor pe gît, la fel şi George. Mă amuză disconcordanţele dintre mine şi Andi. Dar ţin la el oricum.Iubesc părul creţ al Adei.
O ador pe Ofelia cînd zîmbeşte.
Iubesc conversaţiile ce le purtăm cu Adi.
Iubesc toată trupa de teatru.
Îmi place că sunt Jaques Bunicul şi că citesc teatru absurd şi scriu despre iele.
I love mitologia romînească.
Parcă nu există destule moduri de a zice cît de mult iubesc toate astea.
Iubesc fiecare desen al meu, fiecare cuvînd indescifrabil.
Mă iubesc pe mine şi-mi ador fiecare greşeală.
Îl ador pe Vali fiindcă e aşa cum e. Un spirit ludic.
Îl ador pe Andrei fiindcă are mai mereu ochelari verzi cînd vorbesc cu el pe mess.
O iubesc pe Tyra fiindcă e puternică. Pe Carina pentru că are o aură specială.
Iubesc Cabaretul.

Iubesc.
Iubesc.
Iubesc.

Alexandrina Hristov - Nimic nu e ca tine