duminică, 12 mai 2013

Reevaluarea existenţială.

Urăsc învăţămîntul romînesc. Îl urăsc pentru că te ţine captiv, ca pe un pui de cocostrîrc habarnist ce eşti, timp de 12 ani unde se presupune că te învaţă bazele teoretice pe care în procent de vreo 90%, o să le dai dracului în secunda doi în care ai păşit afară din clasa unde ţi-ai dat examenul, şi apoi îţi trînteşte în braţe un miliard de broşuri, îţi zîmbeşte tîmp şi te pune în situaţia în care să-ţi decizi viitorul cînd tu n-ai nici un fel de experienţă şi majoritatea facultăţiluor ună abradacabrant şi n-ai idee cu se mănîncă meseria pentru care vei transpira ca un tîmpit următorii 3 sau 5 ani sau cîţi or fi.
Bravo, halal să-ţi fie.
Pe urmă devii o perioadă de cca 3-9 luni  un somnambul ciumpalac cu personalitate multiplă care se învîrte ca o găină fără cap în căutarea viitorului ideal.
''Fă ce-ţi place.''
Şi de unde maica mă-sii să ştiu ce-mi place? Oricum, majoritatea materiilor sunt sterpe, insipide, rupte din context cînd ne chinuim să le memorăm, să le rumegăm ca nişte dobitoace ca să ştim ce pisici face un inginer, un asistent universitar, un regizor, un pilot sau o stewardesă.
Şi cumva cumva, după mult chin şi trudă, te tîrăşti într-un nou univers halucinant în care majorităţii oamenilor nu le va păsa de tine, care s-ar putea foarte bine să nu-ţi placă şi sfîrşeşti învîrtindu-te în cercuri, urîndu-ţi fiecare clipă de existenţă pe un salar de mizerie.
Dar facultăţile vin cu un zîmbet bine exersat şi sincer după exerciţiile îndelungate în oglindă şi-ţi promite soarele şi luna, o slujbă de un catralion de dolari, burse pe tărîmuri neexplorate, locuri la cămine, un viitor luminor.
Ceea ce nu-ţi spune facultatea zîmbitoare e cîţi dintre studeţi fac propriu-zis ceea ce şi-au prestabilit în cap. Nu-ţi spune că după bursele alea fenomenale în străinătate, pe care trebuie să plăteşti transportul, cazarea şi mîncarea pe un semestru, un an sau doi, s-ar putea să eşuezi într-o slujbă mizeră de profesor de generală sau liceu. Nu-ţi spune că sunt profesori care-ţi trec o notă după cum au dormit c-o seară înainte, un fel de psihopaţi schizoizi cărora li se pot năzări nişte chestii în cap şi să-ţi fută cîte o restanţă următorii trei ani. Nu-ţi spun că te pregăteşti să te baţi pe un loc la un cămin unde studenţii nu-ţi şterg urmele pe unde trec, şi lasă dîre şi jeguri în băi şi toalete. Nu-ţi spun că pe ei nu-i interesează ce oameni ies de acolo atît timp cît îşi fac norma de studenţi.Nu-ţi spun că ai nevoie de spate ca să te poţi căţăra cumva la suprafaţă şi să subzişti.
Vorba Carlei: E frumos.
Dar nu prea.

2 comentarii:

  1. Uau Mona, tu mereu ai știut să deprimi oameni dar acum te-ai depășit pe tine însăți. Oricum, îmi place postarea.

    RăspundețiȘtergere