miercuri, 25 septembrie 2013

Florile mor

Păşind pe străzile umede, personajele mecanice ca nişte păpuşi trase cu arcul aud un murmur slab care se propagă uniform prin aerul semipoluat al străzii.
Toţi păşesc cu ochii închişi, suprasaturaţi de aceeaşi rutină pe care nu vor să o modifice.
Pe marginea trotuarelor, în balcoanel şi în curţile caselor totul devine epatant din cauza dualităţii.
Din loc în loc, cadavrele în curs de descompunere sunt ascunse sub crustele colorate ale frunzelor hepatice. Apa se prelinge încet şi mai muşcă puţin din vegetalele în curs de dezintegrare.
În case, bibliotecile gem de durere, iar cărţile se mistuie, acoperite cu o largă varietate de tipuri de praf. Bacteriile şi umezeala ling filă cu filă, pe rînd, fiecare exemplar şi le ronţăie cu o plăcere nebună.
Personajele ronţăie şi ele, la rîndul lor produse sintetice din aceleaşi chimicale folosite la prepararea vopselurilor industriale şi a plasticului. Mintea lor aproape netedă şi lucioasă stă ascunsă sub mormanul de reclame colorate, ambalaje de bomboane şi tăviţe de polietilenă în care au fost piepturi supradimensionate de pui injectaţi cu hormoni.
Un personaj tînăr, dintr-un apartament lipsit şi de personalitate şi de bibliotecă, îşi gîndeşte traseul pentru vacanţa de iarnă.
Deşi iniţial se decisese împreună cu personajul-consoartă asupra unei excursii pe o săptămînă în Alpii Elveţieni, el regîndeşte acum excursia prin Ucraina, printr-o agenţie de turism care promovează turismul local şi bogăţia resurselor naturale ale Cernobîlului.
Personajul-consoartă împleteşte botoşei de lînă on-line pentru personajul-copil ce va păşi cu picioruşele lui pe touch-screen-ul realităţii.
Afară plouă şi florile mor.

2 comentarii:

  1. "Iubitule, abia astept Parigi!"
    Oricat de gros ar fi capul lui Gigel, stie ca ea nu poate face diferenta dintre Franta si un cos de cartofi. Hai langa reactor, sa facem amor!

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.