LUNI

Deja e luni? Brrrrr. Sinistra zi. Bine ca e vacanta. Momentan.

Picioarele "suspendate" se lovesc de birou. Au. Ziua de azi a fost oarecum..oarecum... habar-nam cum. Complicat sa descrii o zi ca asta.

M-am trezit dupa un somn sacadat pe la 8. Am bajbait pana pe la 9, avand grija sa nu ma schimb de ceea ce denumesc eu cu multa ingaduinta "pijama". La 10 m-am carat la biblioteca, unde iarasi am bajbait mai bine de juma' de ora in cautarea unor noi lecturi, ca sa bag viteza sa nu intarzii la antrenamentul de la 11:30 din Mureseni. O zona nu foarte apreciata. Ii detest locatarii de sex masculin care se leaga de mine. Diks. Ma refer la nume, evident. Toti il au pe "Dica" pe tricourile lor de contrabanda.

Am fost cea mai vioaie din echipa. In fond eu facusem deja incalzirea alergand mai bine de o jumatate de kilometru inainte nu?

Apoi intorcandu-ma acasa am savurat inghetata, prosatia si poluarea aerului in acelasi timp. Sunt multilaterala nu-i asa?

Prostiile au fost din partea "Blondei din Balcescu". poluarea apartinea exclusiv masinilor, iar inghetata era din banii de autobuz. Bani pe care-i cheltui pe orice altceva, dar fiind ca merg mereu ilegal. Statul ne jumuleste pe noi, astfel imi pot permite cate o cursa clandestina. Sau incognito. Cum vrei tu.

Devin din ce in ce m,ai avida de muzica. Devine ca un drog.

Nu Devine. Este. In special rock-ul. Metal. Goth. Black. You name it.

Sunt complet afona. Eu doar pot simti ritmul. In aproape orice. Dar nu pot folosii chestia asta la absolut nimic. Ironie. Pura. MaI pura decat heroina ce nu o voi simti vreodata. Nu regret. Am alte probleme decat sa devin dependenta de droguri, tigari, curatenie sau alte astfel de aiureli. Desi personal vreau ca pe la 17-18ani sa incerc marijuanna. De ce? Merita sa incerci totul.

Adica aproape totul, nu te vad incercand sa mori in mai multe feluri. Isi pierde framecul.

Amuzant nu-i asa? Raspuns:nu. Singurele persoane care rad la glumele mele fara gust sunt prostii. Oamenii destewpti se benocleaza la mine si nici macar nu zambesc decat daca ma benoclez si eu la ei insistent. Nu sunt foarte amuzanta, dar am rareori momentele mele de glorie. Cand spun bancuri. Stiu destule. Pe destule teme. Unele proaste altele bune. Depinde de spectator.

Interpretez pentru cei cu nervii tari. Sunt o actrita proasta. Recunosc. Din nefericire sunt cam jalnica la tot ce-mi place. De cantat imi tin gura ca ar crapa termopanele. Desi teribil ma amuza asta.

Nici la literatura nu-s mare magician, majoritatea textelor mele sunt deprimante.
Zambesc crud. Nici macar "jurnalul" nu starneste alta senzatie.

Sete de cunoastere. Sete de viata. Sete de alcool. Ei vezi, ultima e cea mai raspandita. Am vaga banuiala (vaga pe dracu') ca si unchiul meu e alcoolic. Da' e al nostru si-l iubim. Vax, e oaia neagra a familiei.

Familia mea e vasta. Bunica a avut per total 11 frati. Bunicul a scapat, a fost unicul copil, orfan de tatal ce-a pierit in razboi. Bunicul a murit de cancer. Din nefericire am prin momentul. Sincronizare perfecta. Prea perfecta. Am plans doar cand m-a pus profa sa-i explic de ce am pictat un cimitir. A fost primul semn.

In decursul catorva luni au pierit: un bunic, o strabunica, un vecin, sanatatea piciorului meu, slujba mamei mele si in mod deosebit nervii si timpul meu. Nu ma plang, ar fi o dovada de slabiciune si de mandrie. Nu-s mandra. Egoista da, dar nu mandra. Nu vad legatura dar nu conteaza.

Imi simt corpul cald si viguros. Muschii vibreaza incordati de dorinta. Dorinta de ce? hmmmmm... Ce dorinta ai vrea? Dorinta unui sarut? Poate, nu as refuza.
Pe cine pacalesc? Mint. Mai putin evident.