sâmbătă, 2 ianuarie 2010

Roz. Ştiu.

E roz. Ştiu. Dar acum îmi place. La nebunie. Ştii de ce? Pentru că sunt tristă.
Vrei să stai în tăcere alături de mine? Să ne privim în ochi? Nu? Nu te opresc. Poţi pleca oricînd.
Dacă vrei ne plimbăm afară. E frumos! Şi ce dacă plouă puţin? Vreau ceaţă. Ceaţă groasă, prin care nu vezi nimic. Atunci e frumos să te plimbi, şi mai ales dacă e noapte! E ca un joc de vaţi'ascunselea. Şi dacă e noapte e şi mai frumos. Vrei să ne jucăm?
Promite'mi că nu vei trişa. Ok aşa. Unde pleci? Ai spus că... Oh... Bine.... Atunci...mai vorbim nu?
Iar în aer plutea un miros de parfum străin.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.